Luceafărul

Luceafărul

(Poem romantic)

Accesați formatul PDF al poeziei.

de Mihai Eminescu

Introducere

•      Romantismul este un curent literar apărut impotriva clasicismului riguros și de tip raţional. Romantismul apare în Anglia , iar apoi se dezvoltă în Europa atât în cadrul literaturii cât și în cadrul artelor plastice și muzicale.

•    Romantismul dezvoltă o libertate de exprimare asupra emoțiilor și trăirilor sufletești , apare sinceritatea emoțională și fantezia . Ca noutate apare personajul omului de geniu de tip aspirațional și rațional , având trăsături ca : aspirația spre absolut , inadaptabilitatea în cadrul social și meditația asupra depășirii condiției umane.

Cuprins

•     Mihai Eminescu ia cu amploare acest curent literar și publică în revista „Convorbiri literare” opera „Luceafărul” în care se prezintă tema condiției omului de geniu și o meditație filosofică asupra condiției umane.

•     Poezia are ca surse de inspirație folclorul românesc fiind prezentă ideea basmului „Fata din grădina de aur” , basm în care un zmeu se îndrăgostește de o fată , iar aceasta îi propune să renunțe la nemurire . În timp ce zmeul încearcă să se delege de nemurire , fata se îndrăgostește de un seamăn de-al ei . Zmeul furios aruncă o piatră peste fată , iar iubitul ei moare de durerea produsă în urma pierderii iubitei.

•     O altă sursă de inspirație este mitul „Sburatorului” prezentat în primul tablou al operei prin cadrul visului și a nopții și prin transformarea Luceafărului.
•     Inspirația mitologică se transmite stării superioare ale Luceafărului , astfel acesta își primește numele de Hiperion , nume de titan provenit din mitologia greacă

•    Filosofiile prezentate de Arthur Schopenhauer îl inspiră pe Mihai Eminescu care creează antiteza operei dintre omul de geniu și omul comun ; omul comun care nu dorește să își depășească condiția umană , este controlat de subiectivitate și de emoții , iar omul de geniu cu trăsături idealiste , care încearcă să își depășească condiția umană și este caracterizat prin actiune și luciditate .

•     Tema operei „Luceafărul” scrisă de Mihai Eminescu este condiția nefericită a omului de geniu în raport cu iubirea , fiind neînțeles și rămâne izolat în eternitatea gândirii sale. Tema romantică a poeziei este completată de elemente romantice ca : visul , noaptea și antiteza dintre cele două condiții umane.

•    Opera este un poem liric schemat într-un cadru epic prin prezența personajelor și a întâmplărilor care devin simboluri filosofice , cuprinzând 98 de strofe , împărțită în patru tablouri .

•     În cadrul primului tablou se prezintă fata de împărat , de o condiție rară prin unicitatea frumuseții sale . În planul visului , fata de împărat fiind îndrăgostită îl cheamă pe Luceafăr , care își face apariția având un chip omenesc de o frumuseste unică . A doua chemare a fetei este îndeplinită de Luceafăr sub chipul de demon . În urma celor două chemări , Luceafărul înțelege că nu poate provoca fata de împărat să își depășească condiția umană și hotărăște , în urma dragostei pe care i-o poartă , să renunțe la condiția celestă , decăzând la condiția umana a fetei.

•     În cadrul celui de-al doilea tablou fata de împărat primește numele de Cătălina , fapt care simbolizează condiția umană a fetei . Cătălina îl întâlnește pe Cătălin , un paharnic care o slujea și se îndrăgostește de el , uitând de Luceafăr . Al doilea tablou sugerează trăsături specifice trăirii condiției umane ca plafonarea și subiectivitatea .

•     În cadrul celui de-al treilea tablou este prezentat Luceafărul care , din dragostea pentru fata de împărat , se întoarce la originile creației , purtând numele de Hiperion , ajungând să îi ceară Demiurgul să renunțe la condiția sa eternă și să își asume un destin efemer. Demiurgul îi refuză cererea și îi prezintă lui Hiperion că sacrificiul pe care îl cere este făcut în zadar , fata impartindu-și dragostea deja cu un semen de-al ei , cu Cătălin.

•    În cadrul ultimului tablou este prezentată idila terestră dintre Cătălin și Cătălina . Cuplul își trăiește iubirea sub un tei , inspre care privește Luceafărul . Fata îi cere Luceafărului binecuvântarea iubirii dintre ea și Cătălin , însă acesta își asumă superioritatea și se detașează de lumea superficială și efemeră.

•    Versurile finale sugerează antiteza dintre cele două lumi , apare disprețul Luceafărul față de condiția umană incapabilă să aspire înspre absolut. În final se prezintă destinul tragic al Luceafărul care este nevoit să se izoleze în lumea sa rațională , lipsită de sentimente.

Incheiere

•     Opera „Luceafărul” prezintă două ipostaze ale omului de geniu , una specifica omului de geniu romantic care este determinat de puterea sentimentelor și a emoțiilor să renunțe la superioritatea sa și ipostaza omului de geniu conștient de sine și care aspiră înspre absolut și care înțelege superficialitatea condiției umane

.

•     Prin structura sa filosofică complexă , opera „Luceafărul” scrisă de Mihai Eminescu este o bijuterie a patrimoniului literar românesc și își merită pe dreaptă măsură titlul de capodoperă romantică.

Vă mulțumesc și multă baftă la examenul de bacalaureat!!!

• Un like, un share, o apreciere pe instagram, ar ajuta foarte mult la dezvoltarea acestui blog.

Vă mulțumim!