Testament

Testament

Accesați formatul PDF al poeziei.

Accesați varianta scurtă a eseului.

                                                                                        de Tudor Arghezi

Introducere

•           Modernismul este un curent literar în arta secolului al XX-lea caracterizat prin negarea traditii si prin impunerea unor formule de creație noi. Astfel modernismul preia în pântec curente artistice novatoare precum: simbolismul , expresionismul, suprarealismul și dadaismul. În spațiul românesc curentul literar modernism se dezvolta concomitent cu cel din plan european având ca punct de plecare revista “Sburătorul” scrisă de către Eugen Lovinescu, critic literar ce vedea curentul literar  “ca pe un principiu de progres pentru dezvoltarea liricii românești”. În viziunea lui Tudor Arghezi “poezia este o necesitate a sufletului”.

Cuprins

•           Poezia intitulată "Testament" face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii române din perioada interbelică. Poezia este așezată în fruntea primului volum arghezian numit "Cuvinte potrivite", publicat în anul 1927, și are rol de program literar, realizat însă cu mijloace artistice.

•  Textul poate fi considerat o artă poetică deoarece autorul își exprimă crezul liric și viziunea asupra lumii prin mijloacele artistice ce redau propriile idei despre poezie(teme) și despre rolul poetului, mai precis raportul acestuia cu lumea și creația( problema cunoașterii).

• Poezia “Testament” este o artă poetică modernă deoarece în cadrul ei apar toate particularitățile specifice liricii moderne precum: transfigurarea socialului în estetic, estetica urâtului și raportul dintre inspiraţie şi tehnica poetică.

• Tema poeziei este reprezentată de  concepția asumată a poetului de a echilibra tensiunile dintre "slovă de foc" și "slovă făurită" într-o creație cu valoare testamentală, mai precis creația literară în ipostază de meșteșug, creație care este lăsată ca mostenire unui fiu spiritual.

• Lirismul este unul subiectiv deoarece apar marci lexico gramaticale ale eului liric, precum formele verbale (“am ivit”, “să schimbăm”,” făcui”) şi pronominale( “eu”, “-ţi”) la persoana 1 şi a II-a singular și plural. Poetul este un “şlefuitor de cuvinte” care filtrează trăirile neamului prin propria conștiință. Arghezi deschide relația paternală cu un cititor abstract pentru care duce un mesaj trecând prin generații succesive, fapt din care reiese viziunea sa asupra lumii( aceea de poet responsabil în fața urmașilor cititori). 

• Titlul poeziei are două sensuri unul denotativ, de act juridic, și altul conotativ în care creaţia argheziană " carte" este o moștenire spirituală lăsată de poet urmașilor. Titlul se află în strânsă legătură cu tema ce este o metafora care ilustrează foarte bine conceptul vizat. 

• Motivul central al poeziei este metafora “carte”, care are un sens de bun spiritual. 

• Poezia este compoziționată în cinci strofe, grupate în trei secvențe poetice dinstincte.

• Prima secvență( strofele I şi II), trimite către legătura dintre generații,  dintre poet și cititorii urmași. A doua secvență( strofele III şi IV), semnifică rolul etic, estetic și social al poeziei, iar cea de a treia secvență (ultima strofă) trimitere către contopirea dintre har și trudă în poezie.

• Incipitul poeziei evidenţiază sensul titlului, ideea moștenirii. În prima strofă Arghezi vede "cartea" ca pe o treaptă în desăvârșirea cunoașterii  “cartea mea-i fiule o treapta", în timp ce în a doua strofă cartea este văzută ca" hrisovul vostru cel dintâi"( al cititorilor urmași).

• În strofa a treia, poetul este un nascocitor și meșteșugar de cuvinte, care reuşeşte să transforme  “graiul lor cu-ndemnuri pentru vite" în" cuvinte potrivite" metaforă a poeziei ca meșteșug. Ideea transfigurării socialului în estetic este prezentă în strofa a patra, poezia este concepută ca revoltă sociala, poetul recurgând la folosirea esteticii urâtului " Din bube, mucegaiuri si noroi/ Iscat-am frumuseți și prețuri noi". 

• În ultima strofă poezia este inspiratie( lucru relevat prin metafora" slovă de foc") și meștesug( prin metafora" slovă făurită") pentru poet, evidențiinduse condiţia poetului în raport cu cititorul" Robul a scris-o, Domnul o citește". 

• Sursele expresivității și ale sugestiei se regăsesc la fiecare nivel al limbajului poetic, Tudor Arghezi fiind apreciat pentru înnoirile lexicale șocante, materialitatea imaginilor artistice, prezenta epitetului rar(" seară răzvrătită") şi a oximoronului. Poemul se încadrează între tradiție și modernitate, strofele fiind inegale, cu o metrică și un ritm variabile, dar cu rimă împerecheată.

Incheiere

• În concluzie opera lirică scrisă de către Tudor Arghezii, numită “Testament” este o artă poetică modernă care îmbogățește patrimoniul liricii românești. Poetul este considerat un nascocitorul de cuvinte, un meșteșugar, implicând deopotrivă truda creatorului, tehnica poetică și inspirația divină. Opera lui Arghezi este și o artă poetică de sinteză pentru orientările poeziei interbelice tradiționalism și modernism.

Vă mulțumesc și multă baftă la examenul de bacalaureat!!!

• Un like, un share, o apreciere pe instagram, ar ajuta foarte mult la dezvoltarea acestui blog.

Vă mulțumim!